Ce este heritabilitatea?
Heritabilitatea este o măsură a cât de bine diferențele dintre genele oamenilor explică diferențele în trăsăturile lor. Trăsăturile pot include caracteristici precum înălțimea, culoarea ochilor și inteligența, precum și tulburări precum schizofrenia și tulburarea spectrului autist. În termeni științifici, ereditatea este un concept statistic (reprezentat ca h²) care descrie cât de mult din variația unei trăsături date poate fi atribuită variației genetice. O estimare a eredității unei trăsături este specifică unei populații dintr-un mediu și se poate schimba în timp pe măsură ce circumstanțele se schimbă.
Estimările eredității variază de la zero la unu. O ereditate aproape de zero indică faptul că aproape toată variabilitatea unei trăsături în rândul oamenilor se datorează factorilor de mediu, cu o influență foarte mică din diferențele genetice. Caracteristici precum religia, limbajul vorbit și preferința politică au o ereditate zero, deoarece nu se află sub control genetic. O ereditate apropiată de una indică faptul că aproape toată variabilitatea unei trăsături provine din diferențe genetice, cu foarte puțină contribuție din partea factorilor de mediu. Multe tulburări care sunt cauzate de mutații la gene singure, cum ar fi fenilcetonuria (PKU), au o ereditate ridicată. Cele mai complexe trăsături la oameni, cum ar fi inteligența și bolile multifactoriale, au o ereditate undeva la mijloc, sugerând că variabilitatea lor se datorează unei combinații de factori genetici și de mediu.
Heritabilitatea a fost estimată istoric din studii de gemeni. Gemenii identici nu au aproape nici o diferență în ADN-ul lor, în timp ce gemenii frăți au în medie 50% din ADN-ul lor. Dacă o trăsătură pare să fie mai asemănătoare la gemenii identici decât la gemenii frăți (atunci când au fost crescuți împreună în același mediu), factorii genetici joacă probabil un rol important în determinarea acelei trăsături. Prin compararea unei trăsături la gemenii identici cu gemenii frăți, cercetătorii pot calcula o estimare a eredității sale.
Heritabilitatea poate fi dificil de înțeles, deci există multe concepții greșite despre ceea ce ne poate și ce nu ne poate spune despre un anumit dat trăsătură:
-
Heritabilitatea nu indică ce proporție dintr-o trăsătură este determinată de gene și ce proporție este determinată de mediu. Deci, o ereditate de 0,7 nu înseamnă că o trăsătură este 70% cauzată de factori genetici; înseamnă că peste 70% din variabilitatea trăsăturii dintr-o populație se datorează diferențelor genetice dintre oameni.
-
Cunoașterea eredității unei trăsături nu oferă informații despre ce gene sau influențele de mediu sunt implicate sau cât de importante sunt ele în determinarea trăsăturii.
-
Eredibilul nu este același lucru cu cel familial. O trăsătură este descrisă ca fiind familială dacă este împărtășită de membrii unei familii. Trăsăturile pot apărea în familii din mai multe motive, în plus față de genetică, cum ar fi similitudini în stilul de viață și mediu. De exemplu, limba vorbită tinde să fie împărtășită în familii, dar nu are nicio contribuție genetică și, prin urmare, nu este ereditară.
-
Heritabilitatea nu oferă nicio informație despre cât de ușor este sau este dificil să schimbi o trăsătură. De exemplu, culoarea părului este o trăsătură cu ereditate ridicată, dar este foarte ușor de schimbat cu vopsea.
Dacă ereditatea oferă informații atât de limitate, de ce cercetătorii o studiază? Heritabilitatea are un interes deosebit în înțelegerea trăsăturilor care sunt foarte complexe, cu mulți factori care contribuie. Heritabilitatea poate oferi indicii inițiale cu privire la influențele relative ale „naturii” (genetică) și „hrănirii” (mediului) asupra trăsăturilor complexe și poate oferi cercetătorilor un loc în care să înceapă să distrugă factorii care influențează aceste trăsături.