anomie (Română)
Cuprins Definiții Anomie (substantiv) Normalitatea sau instabilitatea socială cauzată de eroziunea sau absența moralei, normelor, standardelor și valorilor într-o societate. (substantiv) O stare personală de alienare, anxietate și lipsă de scop cauzată de instabilitatea socială . Pronunție anomie Ghid de utilizare a pronunției Silabificare: an · o · mie Pronunție audio – engleză americană – engleză britanică Ortografie fonetică engleză […]